Search
  • lumealuiArthur

Cum ii organizez copilului meu timpul si activitatile acasa?


In articolele precedente am abordat doua subiecte importante. Unul face referire la cat de important este ca acasa sa fie prelungirea procesului de recuperare si al doilea la importanta motivatiei si la faptul ca lipsa ei duce la o cooperare deficitara.

Aceste aspecte fiind deja lamurite si spargand cele mai dificile bariere, motivatia parintelui si motivatia copilului, vă propunem sa atingem urmatorul subiect si sa raspundem la intrebarile “ Sunt motivat sa lucrez cu copilul meu? Cel mic are o motivatie sa participe? Care este urmatorul pas? La ce timp de activitati il expun? Cum ii organizez timpul si activitatile?”


Vom raspunde la aceste intrebari clarificand puctual fiecare pas pe care il avem de facut acasa.


Primul pas este acela de a clarifica ce inseamna ritm de predare si alternarea activitatilor. Asa cum am mai mentionat si in articolele precedente fiecare copil este unic si are ritm de invatare diferit. Pentru a decide care este cel mai potrivit ritm pentru copil este nevoie sa adunati initial niste date, date care sa va raspunda la urmatoarele intrebari: “ Cat timp poate sa stea copilul intr-o activitate fara sa isi piarda atentia si interesul?”, “ Dupa cate activitati consecutive isi pierde interesul si are nevoie de o pauza?”, “ Ce activitati ii plac mai mult?”, “ Ce activitati il solicita mai tare?”. Dupa ce avem aceste date putem sa conturam un orar personalizat pentru copil astfel:

  • Incepem cu o activitate placuta, care sa ii capteze atentia si sa ii creasca nivelul de cooperare;

  • Inseram treptat acele activitati care il solicita mai mult;

  • Folosim motivatii puternice pentru activitatile solicitante;

  • Ne oprim din activitate sau din insiruirea de activitati inainte ca cel mic sa dea semne ca a obosit si vrea o pauza. Aceasta strategie ne ajuta sa evitam comportamenele de evitare sau scapare din sarcina. Nu il tinem in sarcina pana cand acesta incepe sa intre in comportamente de refuz de participare.

  • Este foarte important sa retinem faptul ca alternarea activitatilor, si anume activitati distractive, usoare cu activitati solicitante reduce semnificativ probabilitatea ca cel mic sa inceapa sa refuze participarea la sarcinile trasate.

Va propunem sa alternati activitatile incepand cu o sesiune de dans sau gimnastica, urmand o sesiune de citire, joc cu cuburi, desenat, joc cu popice, potriviri si pauza bine meritata.

De exemplu, cititul, desenatul si potrivirile sunt activitati solicitante, care necesita concentrare si nu sunt foarte placute de copil. Jocul cu cuburi, popice si dansul pot sa reprezinte pentru copil activitati usoare si distractive. Mentionam ca acesta este doar un exemplu si nu se pliaza pe toti copii. Sunt copii care pot identifica in citire o activitate relaxanta si in dans o activitate care ii solicita mai mult si nu le face placere sa se angajeze. Alternarea activitatilor trebuie facuta personalizat plecand de la intersele copilului.

Pasul doi este acela de a defini spatiul functional si de a raspunde la intrebarea “ Cum ii oraganizez camera si materialele?”. O resursa importanta o constituie timpul parintelui, deoarece acesta trebuie sa se imparta intre serviciu, treburile casnice, activitati cotidine si sa isi si dedice un timp calitativ cu copilul. “Nu am timp sa stau tot timpul cu el” auzim foarte des in sedintele clinice, aspect care este de inteles. Venim in preintampinarea acestei probleme recomandand organizarea spatiului de acasa astfel incat sa permita parintelui sa se ocupe si de alte trebuiri dar si copilul sa isi petreaca timpul calitativ. Organizarea spatiului functional inseamna ca cel mic sa aiba la indemana activitati, jocuri, materiale. Acesta trebuie organizate tematic pe rafturi, in cutii, astfel incat acesta sa le acceseze cu usurinta.

Toate materialele care reprezinta o fixatie, adica daca are acel obiect la indemana se va angaja stereotip in manipularea acestuia, vor fi restrictionate, adica va avea acces la ele limitat si doar cu permisiunea unui adult. Sa luam urmatorul exemplu: pe raft sunt organizate in cutii, jocuri tematice, carti, plastilina, creioane colorate, puzzle-uri dar si masini. Masinile constituie fixatie si daca este lasat poate sa stea si cateva ore privind rotile. In conditiile in care toate aceste materiale sunt pe raft simultan catre ce timp de activitate credeti ca se va indrepta cel mic?

Exista o probabilitate mare ca acesta sa stea angajat stereotip timp indelungat in jocul cu masinile in detrimentul altor activitati. Pornind la exemplul acesta, va recomandam, ca atunci cand nu reusiti sa petrecti timp cu copilul, sa nu ii lasati la indemana orice sursa de autostimulare sau joc sterotip. Cum putem transforma sterotipiile in joc functional il constituie subiectul altui articol.

Aceasta restrictionare este valabila pentru orice timp de recompensa. Recompensa trebuie accesata de copil doar prin intermediul unui adult si doar in urma comportamentelor dezirabile. Sa presupunem ca cel mic este foarte motivat de plastilina.

Acesta are plastilina la indemana si se bucura de ea timp de 30 de minute. In acest interval, parintele este in alta camera ocupandu-se de sarcini casnice. Dupa ce termina intra in camera si ii cere celui mic sa puna plastilina la loc ca au de scris. Care credeti ca este cel mai probabil raspuns a copilului? Cum reactionati daca cineva va opreste dintr-o activitate placuta si va cere sa faceti ceva ce nu va place?. Sa reorganizam putin ordinea evenimentelor. Copilul este in camera singur si se joaca cu un puzzle (activitate neutra). Parintele isi termina activitatea casnica si se duce la copil in camera cu scopul de a incepe o seisune de citit. Se aseaza langa acesta si il ajuta intr-un mod jovial sa termine puzzle-ul, apoi ii prezinta ce urmeaza sa se intample: sa citeasca impreuna iar apoi sa se joace cu plastilina. Acesta abordare scade semnificativ probabilitatea ca cel mic sa se angajeze in comportamente problema.

Un alt argument in plus pentru care recompensa trebuie restrictionata si accesata in doze mici si doar prin intermediul unui adult este acela de a evita satietatea. Adica copilul se satura de recompensa si ii scade valoarea motivationla. Sa luam exemplul de mai sus, credeti ca cel mic mai este motivat sa coopereze pentru a accesa plastilina daca deja s-a jucat cu ea timp indelungat?

Va recomandam tehnica orarului vizual si al sistemului de tokeni pentru organizarea timpului si al activitatilor de acasa.

In incheiere, va invitam ca la finalul fiecarei zile sa va ganditi ce REUSITE ati avut IMPREUNA?




391 views
  • Black Instagram Icon

©2018 BY LUMEA LUI ARTHUR.

TOATE DREPTURILE REZERVATE.