Ajuns seara acasa, dupa multe ore de munca. Scenariul tipic al multor oameni. Ajuns seara acasa, dupa multe ore de munca si inainte de a intra tragi aer adanc in piept pentru ca niste ochisori abia asteapta sa primeasca atentia ta. Asta este scenariul oricarui parinte.
Si daca la scenariile de mai sus adaugam eticheta unui diagnostic? Un parinte vine, poate sa aiba poate 5-10 minute “ale lui” dupa care poate sa inventeze orice joc pentru ca piticul va aprecia ca adultul e pentru el acolo. Parintele de super-eroi nu are acest “lux”. El trebuie sa vina si sa “lucreze”.
Ce insemna a lucra cu copilul acasa dupa ce finalizeaza orele de terapie? Pentru inceput este esential sa clarificam ce inseamna “a lucra”. Parintii, de foarte multe ori, se tem de acest cuvant deoarece asociaza acest cuvant cu ideea lor de terapie si cu faptul ca se simt neputinciosi pentru ca nu au trecut prin cursuri de formare, traininguri in analiza comportamentala si ca nu detin abilitatile si tehnicile necesare sau ca nu le “iese” la fel ca terapeutului. Ne lovim adesea in sedintele clinice de expresii precum “Il aduc in terapie pentru ca eu nu stiu ce sa fac cu el acasa!”, “ Eu nu sunt terapeut sa stiu ce sa fac.”, “ Nu stiu cum sa ii predau.” , “ Voi sunteti specialistii.” ,” Vreau sa lucrez dar nu stiu cum.” si asa mai departe.
“A lucra” acasa nu inseamna a avea aceeasi structura, materiale si tehnici de predare ca in sesiune. Noi le recomandam parintilor sa ramana in rolul lor de parinti si sa nu se transforme in terapeuti. Este foarte important pentru relatia lor ca fiecare sa ramana in rolul lui, terapeutul este terapeut, care are rol de predare si parintele este parinte care are rol de mentinere, generalizare si aprofundare. Sesiunile sau interactiunea de acasa trebuie sa fie naturale, pentru a facilita copilului suficiente oportunitati de a exersa abilitatile si conceptele invatate. Concret, voi parintii ar trebui sa aveti aceeasi rutina pe care o intalniti la copiii cu dezvoltare neurotipica. Si ce daca nu poate face un anume lucru? Ce daca nu poate sa urmareasca o poveste? Va garantez ca daca nu veti renunta sa cititi in fiecare seara, veti avea acel moment magic in care veti avea ochisorii atintiti pe paginile unei carti.
Parintele joaca un rol foarte important in procesul de recuperare. Acele ore petrecute in sesiunile de terapie nu sunt suficiente, indiferent cat de generalizata si naturala este predarea in camera de terapie. In sesiunile de terapie copilul dobandeste in repertoriu niste notiuni, concepte, abilitati insa fara exersare si fara a le scoate dintre cei patru pereti ai camerei de terapie pot fi de cele mai multe ori ineficiente. De ce? O camera de terapie nu poate furniza, indiferent cat de bine dotata este, suficiente exemplare si oportunitati de exersare.
Acum ca am indentificat motivatia hai sa luam fiecare barierea separat si sa o spargem.
“Nu sunt terapeut” , nici nu trebuie. Priviti sesiunea de acasa ca fiind o oportunitate de interactiune naturala cu copilul in care exersati ce a invatat. O puteti face prin joc si prin interactiuni firesti. ABA nu inseamna niste cartonase la masa si nici nu va sfatuim sa le detineti. Mediul natural este o sursa inepuizabila de materiale si oportunitati de invatare. In mediul natural detineti inzecit mai multe surse de predare ca in terapie. Folositi-va de ele, spontan si natural. Tot ce trebuie sa stiti este ce a invatat copilul dumneavoastra in acea zi (trebuie sa aveti o comunicare buna cu terapeutul si coordonatorul dumneavoastra). Tenicile ABA nu se aplica doar la masa si in camera de terapie, ci este un proces continuu care se poate aplica in orice mediu. O sa revenim in urmatoarele articole cu subiecte care adordeaza folosirea tehnicilor ABA in mediu natural.
“Cum imi organizez timpul?” este o alta intrebare frecventa. Timpul trebuie organizat in asa fel incat sa se potriveasca pe ritmul fiecarui copil si as zice si al fiecarui parinte. Nu este o formula magica de tipul cat la suta din timp. Train intr-o societate in care resursa timp a devenit o bijuterie rara. Credeti ca piticii isi vor aminti cate ore am stat cu ei? Sigur nu. In schimb daca acel timp, oricat de scurt este el, va fi un timp de caliatate in care ne distram, radem si nu suntem furati de ecrane sau alte griji, cu siguranta vom reusi sa cream AMINTIRI.
Fiecare copil este diferit si are ritm de invatare diferit. Este foarte important sa pastrati un echilibru intre sarcinile ce consuma din resursele de energie si activitatile relaxante. Acest echilibru este important deoarece astfel evitam ca procesul de metinere al achizitiilor sa devina unul aversiv. In experienta noastra, am intalnit si situatii in care parintele sa exerseze mult prea mult, tendinta nascuta din buna intentie de a recupera cat mai mult, si acest fapt sa duca la refuzul copilului de a mai raspunde cerintelor. Echilibrul este cheia. Un echilibru si recomandari punctuale pe partea de organizare vi le poate furniza coordonatorul dumneavoastra deoarece trebuie elaborat un plan personalizat. Astfel ne intoarcem la prima idee conform careia fiecare copil este unic.
“Este obosit si nu vreau sa il obosesc mai tare” am auzit adesea in sedintele clinice. Intelegem aceasta ingrijorare a parintilor insa ce putem face este sa ne asiguram ca piticul are o activitate care sa il stopeze din autostimulari si ii ocupam timpul productiv. Ca un argument in plus si ca o sursa de motivatie va putem spune ca orice minut / moment petrecut productiv poate sa insemne inca o mica batalie castigata cu diagnosticul, orice moment petrecut in autostimulari, la televizor, tableta, etc poate sa fie o mica victorie a diagnosticului.
Si in incheiere vom aborda putin tematica mentinerii si a generalizarii. Prin practica si exercitiu mentinem toate concepetele si abilitatile dobandite in sesiunile de invatare, astfel evitam pierderea lor, procesul uitarii este un proces normal insa in cazul copiilor diagnosticati, asadar acest proces poate sa fie mult mai accelerat. Generalizarea presupune extinderea achizitiilor dobandite si la alte exemplare, medii, situatii, contexte, etc. O sa revenim cu un articol dedicat exclusiv acestui subiect.