De la primul test de sarcina incepe o intreaga aventura pentru mamici. Un intreg cumul de griji le lovesc, griji ce de aici incolo le insotesc pe viata. Fiecare etapa are grijile specifice.
De la prima ecografie, analiza, morfofetala pana la nastere, tanara mamica experimenteaza grijile privind dezvoltarea copilului. Dupa nastere incepe o alta aventura, aventura cunoasterii si acomodarii. Oricate carti de specialitate cu sfaturi citeste o prospata mamica, experienta traita cu piticul este unica si nicio carte, expert nu o poate relata. Primele saptamani sunt de acomodare la noul stil de viata in care se creeaza o legatura unica cu noul membru al familiei. In acesta perioada grijile mamicilor sunt legate de alaptare, somn, daca are temperatura, cum ingrijesc pielea, cat de des ii fac baie, daca ia in greutate, etc.
Aceste griji acopera nevoile primare ale copilului si de multe ori, din dorinta de a le satisface si fiind duse la extrema, mamica uita de nevoile cognitive si afective ale copilului. Motivele sunt variate de la o mamica la alta. Poate sa fie oboseala, lipsa de experienta, sfarturile primite (toata lumea e experta ) etc. Piticul are si nevoi cognitive si afective. Sfaturi precum “ Nu il lua in brate ca il inveti prost” sau “ Lasa-l sa plaga sa faca plamani”, “ Nu ii lua jucarii ca oricum nu vede bine”, “Ii vorbesti degeaba ca oricum nu intelege” (si lista continua ) nu fac decat sa debusoleze proaspata mamica si sa o descurajeze. Bebelusul inca din prima zi de viata are nevoie de stimulare cognitiva si afectiva corecta. “ Il lasam in patut sa planga ca e alintat” si “ nu ii vorbim ca nu intelege” nu reprezinta o solutie. Bebelusul nu are dezvoltate mecanismele necesare de auto reglare emotionala asa ca are nevoie de noi sa il ajutam. Dintr-un patut gol lipsit de interactiune sociala bebelusul nu poate invata. Copilul invata prin imitatie si prin contingentele din mediu. Daca este deprivat de ele intervine bariera in invatare. Are nevoie de modele sa se dezvolte si invatarea incepe inca de cand iti spune doctorul: “ Felicitari, aveti un baietel de 3, 290 kg și 50 cm”. Mesajul pe care vrem sa-l transmitem este ca nu e niciodata prea devreme sa incepeti activitatile cu bebelusii. De atunci incepe calatoria in dezvoltarea sociala, motrica si cognitiva a copilului. Altfel, cum ne explicam faptul ca acestia plang diferentiat atunci cand vor hrana, sa fie schimbati de scutec sau tinuti in brate? Asa stiu copiii sa comunice cu noi in acesta etapa a vietii lor.
Este si explicatia faptului ca nu mai sunt atat de multe cazuri de copii cu intarzieri foarte mari in dezvoltare. Mamele sunt mult mai informate, mult mai atente la abilitatile si ritmul de dezvoltare al copilului, ceea ce ne bucura.
O grija pe care o întalnim frecvent este aceea daca copilul are o intarziere, daca se dezvolta corespunzator. Este foarte greu si pentru experti sa indentifice din primele luni semnele unei intarzieri, cu atat mai greu pentru o mamica la inceput de drum. De multe ori este “pedepsita de membrii familiei” care nu observa comportamentele potential problematice ale copilului si recomanda “lasa copilul in pace, asa a facut si…..”. O recomandare nefondata avand in vedere ca interventia comportamentala poate incepe de la orice varsta si nu are efecte daunatoare iar studiile confirma ipoteza conform careia cu cat copilul incepe interventia mai devreme, cu atat mai bine.
Desi inca nu s-a validat o cauza a autismului, va putem spune ca foarte multi din piticii care ne trec pragul nu au un diagnostic de autism ci intarziere in dezvoltare si probleme comportamentale aparute din cauza mai multor variabile: utilizarea excesiva a tehnologiei ( telefonul, televizorul si desenele nu acopera caracteristicile unei bune stimulari cognitive si nici nu tine locul interactiunii sociale), lipsa de stimulare si lipsa interactiunii sociale pot fi enumerate ca reprezentand anumite cauze dar si lipsa de reguli sau limite.
Avem cateva sugestii pentru mamici pentru a face fata noilor provocari ce le acapareaza tot timpul:
Cautati un doctor pediatru in care aveti incredere, filtrati si utilizati doar sfaturi avizate. Sunt specialisti buni si la noi care va pot îndruma
Petreceti timp calitativ cu copilul si acceptati ajutor cu treburile casnice. Interactiunea cu bebelusul este mult mai importanta decat calcatul hainelor, de exemplu. Chiar daca bebelusul doarme foarte mult in primele saptamani profitati de orice moment in care acesta este treaz sa ii vorbiti, cantati sau sa il tineti in brate
Ii puteti cumpara inca de la inceput jucarii senzoriale la care sa il expuneti treptat si pe rand in doze mici, pentru a evita hiperstimularea;
Evitati cat se poate de mult pana la varsta de 3 ani expunerea la televizor, tableta si telefon
Odihniti-va cu fiecare ocazie pe care o aveti. O mamica odihnita e o mamica linistita si activa, gata de activitati cu copilul.
Intorcandu-ne la frica de autism sau intarziere in dezvoltare va spunem ca preventia este mult mai buna decat tratamentul. Asa ca o interactiune calitativa cu copilul inca din primele zile poate reprezenta o buna preventie in ceea ce noi specialistii numim intarziere in dezvoltare, intarziere in limbaj, opozitionism, integrare sociala deficitara, etc. Orice vi se pare suspect in dezvoltarea cognitiva si sociala a piticului mergeti la specialist, la un analist comportamental. Niciodata nu e prea devreme sa cereti ajutor. Chiar daca copilul are sub 1 an, un specialist va poate ajuta si indruma. Identificarea precoce a unui deficit ajuta semnificativ in procesul de recuperare.
Spor la treaba proaspete mamici!
Comentários