In acesta perioada toti specialistii si centrele de terapie si-au reorganizat structura si metoda de a-si continua activitatea. Totul s-a mutat in online si parintele a devenit principalul responsabil de implementarea planului.
Multe articole, postari pe Facebook, comunicate s-au axat pe sfaturi pentru parinti despre cum sa lucreze acasa si despre cum sa faca echipa cu terapeutul. Informatii utile menite sa ajute in perioada de tranzitie. Toata atentia noastra s-a axat pe copil, principalul beneficiar, sa nu piarda achizitiile, sa nu stagneze in dezvoltare sau sa nu creasca comportamentele problema. Aceste argumente ne-au condus in a oferi copilului o atentie sporita, insa intrebarea noastra este, ce facem cu principalul furnizor de terapie, el este pregatit? El este pregatit teoretic? El este pregatit fizic? El este pregatit emotional?
In urmatoarea perioada coordonatorul trebuie sa isi raspunda la aceste intrebari si sa ofere un plan personalizat de instructii si pentru parinti! Este o ocazie in care coordonatorul poate sa isi foloseasca cunostintele despre analiza comportamentala si cu adultii, pentru ca da, stim ca analiza comportamentala are o arie mare de aplicabilitate.
Daca pentru copil este greu sa isi sparga rutina, sa lucreze in mediul de acasa cu parintele, la fel de greu ii este si acestuia sa se reorganizeze si sa invete lucruri noi.
Pentru parinte nu este o optiune sa se opreasca, sa puna pe pauza terapia copilului, o luna, doua, trei si vede in noi, specialistii, o barca de salvare. Nu este usor pentru nimeni din echipa, toti ne confruntam cu o situatie total noua, tuturor ni se modifica rutina, toti suntem in training intensiv de invatare si suntem mult mai solicitati in fata laptopului. Poate situatia asta o sa fie o lectie pentru noi toti si o sa-i intelegem mai bine pe copiii cu autism. Noi zilnic le cerem sa invete, ii oprim din autostimulari, le cerem sa isi modifice anumite rutine, le cerem in permanenta sa fie atenti la noi, etc.. Cand suntem pusi in aceeasi situatie parca nu e bine; Nu?
Asa cum aplicam tehnicile de predare si diminuare comportamentala ABA cu un copil, asa trebuie sa tinem cont si de aceste tehnici cand il invatam pe parinte sa il invete pe copil.
Ca sa întelegem mai bine hai sa vedem ce se schimba in rutina parintelui si cum il impacteaza asta:
In primul rand trebuie sa isi reorganizeze mediul si materialele de acasa. Sa aiba grija la o buna restrictionare a recompenselor, sa amenajeze spatiul functional, sa organizeze materiale pe centre de predare.
Orarul: Trebuie sa isi organizeze timpul pe activitati, sa adapteze ritmul, sa organizeze materialele de predare.
Timpul liber pentru el dispare. “ Inainte aveam timp pentru mine” este un feedback primit de la parinti. Pe langa toate activitatile cu copilul trebuie sa mai aiba grija și de sarcinile de la job si de treburile casnice.
Insusirea conceptelor, tehnicilor si principiilor ABA. Si nu ne referim la acele informatii de baza pe care orice parinte ar trebui sa le aiba ci la volumul de informatii care este atat de mare incat nici dupa 10 ani de experienta nu pot spune ca s-a terminat cu studiul.
intelegerea planului de lucru, a obiectivelor și a metodelor de predare specifice
Pe langa acest volum mare de munca pus pe umerii parintilor trebuie sa mai tinem cont si de alte variabile care pot influenta negativ calitatea terapiei:
impactul emotional. Esecul copilului pe un obiectiv sau ritmul de invatare foarte lent are un alt ecou emotional in parinte. La fel se intampla si in cazul in care apar comportamente problema.
Vocatia si trasaturile de personalitate. Ne alegem profesia in functie de interes si de de aptitudini ( sau cel putin asa ar fi ideal). Din acest motiv un mecanic nu poate face ce fac eu si eu nu pot face ce face un mecanic. Un parinte are la baza cea mai puternica motivatie, recuperarea copilului, si va face tot ce-i omenesc pentru a-si atinge obiectivul, Insa trebuie sa tinem cont de faptul ca intre vreau si pot totusi exista o diferenta.
Ca sa spargem aceste bariere care pot concura cu procesul terapeutic este nevoie sa ne facem un plan personalizat si pentru parinte.
Tehnicile ABA se pliaza foarte bine si in acesta situatie. Putem alterna activitatile pentru parinte ( Hi-p / Low- p) astfel incat sa ii crestem increderea in abilitatile lui, putem sa incepem cu sarcini simple (astfel ii dam oportunitatea de a accesa recompensa suprema - reusita copilului) si sa crestem progresiv gradul de dificultate (Shaping), putem sa ii impartim sarcinile in pasi mici (Chaining), putem sa ii trimitem filme cu noi demonstrand o sesiune de predare ( video modeling), putem sa adaptam promtul si sa avem o strategie de retragere a acestuia. Lista poate continua cu foarte multe exemple insa trebuie sa tinem cont de cel mai important principiu din ABA, recompensa. Recompensati comportamentele parintilor, fiecare incercare a lor de a face ceva din recomandarile noastre. Cum personalizati sistemele de recompensare, orarul de activitati si structura sesiunilor, tine de planul fiecaruia.
Spor la treaba!
Comments