Eu clar pot spune asta. Chiar si studiile imi dau dreptate. Dragi tatici nu va suparati ca sunt studii care va lauda si pe voi si spun ca, fata de generatiile trecute, barbatii sunt mult mai implicati in cresterea copiilor. Ceea ce nu am gasit insa, sunt studii care sa vorbeasca despre familiile care au copii cu nevoi speciale. In afara celui mai trist lucru, care prezinta un procent foarte mare privind rata divortului. Si cum asta nu ar fi suficient, cunoastem destul de multe cazuri in care depresia este la ea acasa sau viata de cuplu e doar o poveste din tinerete.
Ce mi-as dori e sa vad ca familiile de super-eroi gasesc momente si pentru ei, gasesc momente in care sa zambeasca si se bucura de piticii lor. Nu voi vorbi despre povesti ideale sau viata ca in filme. Vorbesc de viata normala in care ne acceptam defectele si in care copiii sunt copii si nu pesti tropicali. Asa ca am sa impartasesc cu voi cateva tehnici sau trucuri care functioneaza la noi in familie.
1. Gaseste motive de lauda
Cauta in fiecare zi sa vezi ceea ce iti place la omul de langa tine sau la copilul tau. Chiar daca e vorba de lucruri simple, incurajeaza-l pe celalalt cand gasesti ceva ce iti place ca a facut. Spune un simplu "multumesc" si nu lua lucrurile ca fiind gratuite.
2. Acorda timp
De cele mai multe ori ne suparam pe celalalt ca parca nu ne mai vede. Sotul pe sotie, ca de cand e cel mic trebuie sa "te imparta". Sotia pe sot, ca nu o ajuta. Copilul pe tine ca esti mereu obosit/a, ca nu mai ai timp. Sora pe frate ca il iubesti mai mult pe celalalt si tot asa. Si eu pe mine ca nu mai sunt asa cum am fost odata. Exista solutii? Sigur da!
Acorda-le copiilor 10-15 minute atunci cand ajungi acasa, chiar daca probabil mori de foame sau ai vrea sa mergi la baie. Gaseste activitati in care ii poti implica pe amandoi. Chiar daca au varste si interese diferite, poti alege doua jocuri (cate unul pentru fiecare preferinta) si chiar si alegerea jocului poate fi stabilita "fara nervi" prin aruncarea unui zar care sa stabileasca ordinea.
Iesi la intalnire- da, nu este ciudat sa iesi cu partenerul chiar daca ai copii. Orice bunica se incumeta sa stea 3, 4 ore cu un copil sau o bona de ocazie. Orele vor fi cea mai buna "investitie" in relatia de cuplu. Nu ai totusi cu cine sa lasi copilul, gasiti ceva de facut impreuna: vizionati un film, beti un vin, jucati un joc de cuplu, intreaba "ce faci?", spune-i ce apreciezi la el/ea, fa un gest simbolic lasa-i cafea facuta, un biletel pe frigider...
Cere si ti se va da- de cand nu ai mai facut ceva ce iti place, singur? Cere-i partenerului de viata o ora pentru tine si incurajaza-l sa faca la fel. Timpul petrecut cu prietenii sau singur, facand ceva ce iti place, va aduce un tonus pozitiv ceea ce te va ajuta sa faci cele mai sus descrise.
3. Atenueaza conflictele - da, e normal sa va certati, atat cu copiii cat si cu partenerul. Cand "paiele au luat foc" incearca sa tragi aer in piept, pana sa incepi sa tipi. Daca e vorba de partener si iti vine sa il astepti in bucatarie cu o tigaie pregatita, incearca sa explici ceea ce te-a deranjat. De multe ori avem asteptarea ca celalalt sa ne citeasca mintea. Daca e vorba de copii, tehnica de mai sus functioneaza la orice varsta. Daca totusi focul e mare si ai apucat sa-ti versi naduful, e bine ca celalat partener sa preia discutia, cu calm si sa ii explice copilului ce a gresit si sa il ghideze pentru a gasi solutii prin care sa rezolve problema.
Analizeaza momentul si seteaza-ti asteptarile ca pentru un copil si evident varsta e importanta.
Pentru super-parinti lucrurile sunt uneori chiar mai dificile. Ceea ce trebuie si voi insa sa intelegeti este ca 80% din cazuri sunt situatii cu care orice parinte se confrunta. Daca voua va este dificil sa discutati cu piticul vostru, pentru ca nu intelege, trebuie sa intelegeti mecanismul care sta in spatele acestei tehnici. Cand un parinte discuta cu copilul, nu se intampla decat sa analizezi principiile fundamentale ale analizei comportamentale: relatia dintre comportament si consecinte.
Observi un comportament - vrea sa se joace pe telefon. De aici ai mai multe variante si niciodata nu trebuie sa fie mereu aceeasi. Poti aplica mai multe tehnici deodata. Poti folosi motivatia pe care o are copilul pentru a creste sau scadea un alt comportament. Piticul meu citeste pentru a castiga timp la electronice. Evident uneori poti negocia, ceda, spune "nu", toate in functie de situatie.
Dar ca solutie general valabila ce trebuie sa acceptam este ca a fi parinte nu e deloc simplu si ca poti cere mereu sfatul unui analist comportamental. Ceea ce ajuta insa este cand vezi zambetul acela sincer, cand ii vezi dormind ca niste ingerasi, cand auzi primul cuvant toate astea iti dau puterea cand nu mai poti, sa mai poti un pic.